Vreme trece, vreme vine…şi şampanie de la cine?

Ca tot romanul care nu dispune de lovele, m-am postat in Piata Tricolorului sa-mi clipeasca ochiul la focurile de artificii. Concerta trupa Haiducii cand am ajuns eu. Handralăi bătrâni la andropauză, cu aceleaşi cămăşi şi ilice stupide, niste soiuri de macho meni tomnatici. După primele doua călcări pe bombeurile cizmelor, mi-am zis că nu stau decât până la miezul nopţii. Intre două refrene ale haiducilor a apărut şi Romică Stavarache, primar cu stuchit la furcă, fugit din Restaurantul “Dumbrava”. Ne-a vorbit atat cât s-ar fi pişat în buda crâşmei. Nu l-a bagat nimeni in seama, au fost câteva huiduieli, iar el ţinea să vorbeasca cetăţenilor nu ştiu ce despre studenţi. Prilejul perfect să se şi laude un pic pentru că-n 5 minute intram în anul electoral.
Anterior evenimentului, ziarele locale se lăudau cu nişte şampanie pe care Primăria o va împărţi oamenilor. Iniţial, m-am gândit să  fac pagubă Primăriei, să le beau poşirca dar uite că socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea de la Prefectură. Aşa că am plecat mai trează decât am venit.
Minute bune au tinut artificiile. M-am simţit ca la New York dar mi-am amintit ca-s băcăuancă. Mă urmărea pragmatismul şi-mi suna în cap : “Ce oraş sărac si blindat de lipsuri dar niciodată nu scapă prilejul de a se umfla in scene, muzici, artificii!” L-am asemanat c-un cocalar care coboară din Hammer dar ar face moarte de om pentru un borş căci bolidul nu i-ar ţine de foame, indiferent de firmă”.